Informație de interes public

Evaluarea riscurilor microorganismelor utilizate ca pesticide sau biocide, 08-11.10.2024, Riga, Letonia.

Cadrul legal din Republica Moldova orientat pentru ramura agricolă, prevede o serie de legi și hotărîri de guvern care au la bază principiile: implimentarea, menținerea, susținerea, subvenționarea, protecția componentelor mediului, sănătății oamenilor și condițiilor de activitate desfășurată. De-a lungul timpului agricultura fiind încadrată în clasamentul factorilor cu potențial crescut în poluarea mediului, treptat a devenit o ramură care a atras atenția cercetătorilor din domeniul protecției plantelor și a ramurei ingineria biotehnologică. În acest context sunt puse în practică opțiunea de trecere la sistemul de agricultură ecologică din considerentul că este o parte integrantă a unui mod durabil de producţie agricolă – o alternativă viabilă faţă de agricultura tradiţională. Accentul acestui sistem practic este fixat pe utilizarea resurselor neconvenţionale şi pe reciclare, restituind solului elementele nutritive obţinute din deşeuri. Astfel se racordează la niște cerințe cum ar fi respectarea sistemelor naturale de autoreglare în lupta contra bolilor şi dăunătorilor la plante, evitarea folosirii în exces şi necontrolat a pesticidelor, erbicidelor, îngrăşămintelor sintetice, precum şi folosirea hormonilor de creştere sau a antibioticelor. În locul acestora se utilizează tehnici ce favorizează crearea şi menţinerea unor ecosisteme durabile şi care contribuie la reducerea poluării.

Cursul de instruire: Evaluarea riscurilor microorganismelor utilizate ca pesticide sau biocide structurat pe sesiuni, este o inițiativă de formare a Comisiei Europene menită să îmbunătățească cunoștințele și punerea în aplicare a normelor UE privind siguranța alimentară, sănătatea plantelor, a animalelor și “O singură sănătate”. În perioada 08-11.10.2024 acest curs a derulat în Riga, Letonia.

Echipa de experți responsabili de instruire (Belen Guijarro din Spania, Sari Autio din Finlanda, Alberto Mantovani din Italia, Mark Kwaaitaal, Marieke van Hulten, Ann Steenbergh din Olanda,) a fost coordonat de către Pamela Riveros Gonzalez și Jose Louis Alonso Prado.

Cursul are ca bază tematici orientate spre modul de obținere și aplicare a pesticidelor din substanțe active natural și biocide pe rol de component activ în diminuarea organismelor cu statut de dăunători. În calitate de biocide se încadrează microorganismele bacteriile, virusurile, mucegaiurile, ciupercile, unele micotoxine, etc.

În cadrul cursului au fost abordate și teme despre reglementările europene actualizate, protocoalele EPPO, sesiuni interactive, exemple practice, etc.

Principalele obiective ale cursului BTSF Academy sunt:

Menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară, a plantelor, a animalelor și a principiului „O singură sănătate”;
Promovarea unei abordări armonizate a funcționării sistemelor de control naționale și ale Uniunii;
Crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii din sectorul alimentar;
Intensificarea comerțului cu alimente, animale și plante sigure, precum și cu produse obținute din acestea;
Asigurarea unui comerț echitabil cu țările terțe și în special cu țările în curs de dezvoltare.

Tematicile prezentate în trainingul BTSF Academy (Better Training for Safer Food)

(08-11.10.2024, Riga, Letonia)

Nr.d/o	Subiectul discutat	Material	Caracteristică generală
Ziua I (prezentări 1.3, 1.4, 1.5, 1.7, 2.4, (se vor deschide la accesarea cifrelor din colonita 2 a tabelului de mai jos))
1.	Principiile controlului biologic augmentative (echivalent a unui obiect nou).	1.3	Tematica încadrează abordarea în cazul principiilor controlului biologic ca o nouă metodă care include populații de insecte cu statut de prădători și/sau paraziți care își mențin populația în creștere specific cu scop de diminuare a insectelor cu statut de dăunători (exemplu: buburuzele, larve de coleoptere, viespile minuscule sesiidae, calcididae, etc). Sunt accentuate discuții despre etapele de prevenire, igienizarea culturală/fitosanitară, aplicările fizice/mecanice, metodele biologice, metodele chimice.
2.	Modul de acțiune a microorganismelor împotriva organismelor țintă.	1.4	Tematica prevede discuții referitoare la modul de acțiune ale microorganismelor contra organismelor țintă și caracteristicile ecologice. În acest grup se încadrează diverse tulpini ale microorganismelor în cazul bacteriilor, virusurilor. Sunt caracterizate punctele referitoare la evaluarea riscurilor a substanțelor active care aparțin microorganismelor încadrate în sistemul ecologic de protecție a plantelor și componentelor mediului. Conform Regulamentului European 2022/1441 cu privire la modificarea principiilor uniforme de evaluare și autorizare a PPP (Produse de Protecție a Plantelor) pe baza microorganismelor, este întocmită o listă unică cu diverse exemple referitoare la posibile moduri de acțiune care și sunt enumerate: a)patogenitatea nevertebratelor, b)parazitismul (fenomen specific la insecte), c) competiția pentru nișa ecologică (exemplu nutrienți, habitate), d)creștere endofitică (o creștere anormală care se extinde de la suprafața țesutului în organul sau țesutul dedesubt. Acest model de creștere poate fi de obicei observat numai atunci când țesutul este examinat la microscop de către un patolog. Patologii folosesc uneori cuvântul „inversat” pentru a descrie un model endofitic de creștere. Opusul endofitic este exofitic). Termenul endofitic poate fi folosit pentru a le descrie pe ambele benign (necanceroase) creșteri și maligne tumori (canceroase). Cu toate acestea, endofitica nu este un diagnostic în sine. Este o descriere a modificărilor observate la microscop, e)interferența cu virulența unui organism patogen țintă, f)inducerea apărării plantelor (slăbirea mecanismului de apărare), g)antibioza (inhibarea înmulțirii unui microorganism prin asociere de germeni antagoniști).
3.	Originea geografică și distribuția. Armonizarea definițiilor/terminologiilor.	1.5	Această tematică are în discuție evaluarea riscului a PPP (Produse de Protecție a Plantelor), reglementări înainte și după aplicarea modificărilor. Sunt discutate aspecte referitoare la domeniul microbiologie (partea introductivă, care este utilizarea în protecția plantelor și componentelor de mediu), este detalizat capitolul de biogeografie (originea, speciile de organisme indigene/originar dintr-o anumită țară și invazive/prezintă character de invazie, de pericol, atac), capitolul de taxonomie și filogenie (identificarea, caracteristicile morfologice, genomul de bază).
4.	Rețelele internaționale ale evaluatorilor de risc, managerii și cercetătorii de știință din domeniul microbiologie, microorganismele uilizate în controlul biologic (biocontrol).	1.7	Prin rețele internaționale se are în vedere: 4.a. grupul de lucru ad-hoc pentru microorganisme (biocidele ECHA); 4.b. grupul de lucru pentru biopesticide UE (EU COM); 4.c. grupul de experți pentru biopesticide (OECD); 4.c. organizația EPPO.
5.	Stadiul actual a cunoștințelor academic în domeniul controlului biologic. Evaluarea metaboliților.	2.4	Această sesiune încadrează descifrarea comunităților microbiene, metaboliților (produși intermediari sau finali a-i metabolismului/compuși cu molecule de dimensiuni mici), tipurile de pericole provenite din rezultatul metaboliților (exemplu micotoxine, mucegaiuri, etc.), compușii antimicrobieni, metaboliții necunoscuți, diverse abordări țintă legate de pericolele asupra sănătății omului și componentelor de mediu.
Ziua II (prezentări 2.2, 2.3, 2.6, 2.8, 2.11, , (se vor deschide la accesarea cifrelor din colonita 2 a tabelului de mai jos) )
1.	Cadrul de reglementare europeană a pesticidelor și biocidelor bazate pe microorganisme	2.2	Sunt descifrate prin exemple și explicații a principalelor obiective constituive regulamentele: a)1107/2009 – privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117 și 91/414; b)2017/1432 – de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare cu privire la criteriile de aprobare a substanțelor active cu risc redus; c)528/2012 – privind punerea la dispoziția pe piață și utilizare a produselor biocide
2.	Etape în evaluarea riscurilor	2.3	La baza evaluării riscurilor sunt definite 4 procese cu expunere analitică:1.Identificarea pericolului, 2.Caracterizarea pericolului, 3.Expunerea evaluării, 4.Caracterizarea riscului. Pericolul este o formă care are potențialul de a dăuna iar riscul este probabilitatea ca un pericol să dăuneze. Riscul poate fi direct și indirect. Datorită acestor concepte sunt subînțelese pericolele care pot porni din acțiunea directă și/sau indirectă a unui agent fizic, chimic sau biologic avînd capacitatea de a compromite siguranța unui aliment inclusiv sănătatea consumatorului/omului. În acest context sunt abordate termenii: patogenitate și infecțiozitatea/infectivitatea, toxicitatea, producția de substanțe antimicrobiene, rezistența antimicrobiană, invaziile biologice în condiții de instabilitate a factorilor climatici, reprezentate de epidemii, invazii de bacterii, viruși, insecte, etc.
3.	Evaluarea riscurilor pentru microorganismele utilizate ca pesticide sau biocide Studiu de caz: Date necesare	2.6	În studiul de caz sunt definite caracteristicile de descriere pentru 2 organisme cu o anumită importanță în componentele de mediu: Bacillus thuringiensis și Pepino mosaic virus. Pentru fiecare organism se prezintă: proprietățile biologice, ecologia, contextul istoric cu informații despre apariția în natură/originea, descrierea organismului țintă, modul de acțiune asupra organismelor cu statut de dăunător/ agent patogen, infectivitatea, dispersia și capacitatea de colonizare, interconexiunea (relațiile) cu patogenii de la plante, animale și om, informații despre producerea metaboliților (în special a toxinelor), AMR – rezistența antimicrobiană, observații asupra sensibilizării alergenice, toxicitate orală acută, patogenitate, infecțiozitate, genotoxicitate, evaluarea expunerii, mediul și comportamentul în componentele de mediu (aer, apă, sol), mobilitatea, efecte de la acțiuni negative asupra păsărilor, organismelor acvatice, albinilor, asupra altor organisme non-țintă, asupra lumbricidelor, microorganisme de sol
4.	Metode de evaluare a eficacității	2.8	Acest compartiment încadrează evaluarea PPP (Produselor de Protecție a Plantelor), desfășurarea GAP – Bune practici în agricultură
5.	Resurse științifice de pe internet la nivel mondial și criterii de screening pentru a prelua informații științifice relevante pentru evaluarea riscurilor privind substanțele active microbiene	2.11	În contextul tematicii menționate au fost discutate aspecte legate despre anumite puncte: a) relevanța literaturii științifice pentru evaluarea riscurilor conform regulamentului nr.1107/2009; b) metodologia de revizuire sistematică a literaturii – ghid EFSA; c) baze de date ale literaturii științifice principale; d) secvențierea genomului; e) identificarea microorganismului; f) depozitarea probelor în colecție de cultură recunoscută. Catalogul global de înregistrare a microorganismelor.
	Sesiuni practice în grupuri		Spodoptera littoralis, Pepino mosaic virus,
Ziua III (prezentări 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, , (se vor deschide la accesarea cifrelor din colonita 2 a tabelului de mai jos))
1.	Caracterizarea, producerea și depozitarea microorganismelor	3.1	Accentul este pus pe caracterizarea fenotipică și genotipică, procesul de fabricare, stabilitatea la depozitare (durata de valabilitate) a microorganismelor fabricate
2.	Studiu de caz: Evaluarea rezistenței antimicrobiene în raport cu criteriile de aprobare și de risc scăzut stabilite prin Regulamentul nr.1107/2009	3.2	Criteriile de aprobare, criterii de risc scăzut a rezistenței antimicrobiene. Analiza genotipului, testarea fenotipică (in vitro). Studiu de caz: Trichoderma atroviride, Beauveria bassiana, Bacyllus amyloliquefaciens QST 713,
3.	Dinamica mediului înconjurător a microorganismelor utilizate în controlul biologic	3.3	Proprietățile care determină comportamentul asupra mediului. Principii uniforme pentru evaluarea riscurilor de mediu ale microorganismelor. Persistență, rezistență, creștere, invazivitate. Dispersie și răspândire, densitatea în mediu. Metaboliți care prezintă motive de îngrijorare Impactul formulanților/substanțelor chimice și renunțarea la teste. Exemple de microorganisme aprobate în Uniunea Europeană.
4.	Tehnici de eșantionare: variabilitatea spațială și temporală a probelor de mediu	3.4	Conținutul prezentării a inclus punctele de discuție: 1. Cerințele Uniunii Europene privind datele referitoare la apariția microorganismelor în natură, densitatea populațională, concentrația metaboliților, relevanța evaluării riscurilor. 2. Apariția microorganismului și nivelul de fond al unui metabolit. 3. Densitatea populației microorganismului. 4. Densitatea microorganismului estimată în condițiile de mediu. 5. Date experimentale: tehnici de eșantionare. 6. Evaluare calitativă.
5.	Evaluarea interacțiunilor cu organismele non-țintă: pericole, expuneri, riscuri potențiale	3.5	Organismele non-țintă sunt cele care trăiesc în interiorul sau la periferia terenurilor agricole avînd statutul de a nu a fi vizate. Există îngrijorări că genele pentru stresul biotic pot afecta alte organisme decît dăunătorii țintă. Acest grup este foarte divers și joacă un rol esențial în ecosisteme ca controlori de dăunători (prădători), polenizatori, detrivori și saprofagi. De exemplu, atunci când un pesticid este aplicat pe un câmp pentru a ucide insectele care dăunează culturilor, pesticidul poate ucide și alte organisme, cum ar fi păsările sau albinele, care nu sunt ținta intenționată. Organismele nețintă pot fi afectate atât de expunerea directă, cât și indirectă la pesticide. Nu se acordă nicio autorizație dacă microorganismul este periculos pentru una sau mai multe clase de organisme non-țintă, cu excepția cazului în care nu este stabilit în mod clar un impact inacceptabil prin evaluarea riscurilor. Evaluarea expunerii reprezntă utilizarea produsului fitosanitar în conformitate cu condițiile de utilizare propuse, care poate necesita mai multe scenarii.
6.	Identificarea/caracterizarea pericolelor și evaluarea riscurilor potențiale pentru sănătatea umană	3.6	Obiectivul acestei prezentări este de a identifica tipurile de efecte adverse asupra sănătății care pot fi cauzate de expunerea la un agent în cauză și de a caracteriza calitatea și greutatea dovezilor care susțin această identificare. Identificarea pericolelor este procesul prin care se stabilește dacă expunerea la un factor de stres poate determina o creștere a incidenței unor efecte adverse specifice asupra sănătății (de exemplu, cancer, malformații congenitale). Este, de asemenea, dacă efectul negativ asupra sănătății este probabil să apară la oameni. În cazul factorilor de stres chimici, procesul examinează datele științifice disponibile pentru o anumită substanță chimică (sau grup de substanțe chimice) și dezvoltă o pondere a dovezilor pentru a caracteriza legătura dintre efectele negative și agentul chimic. Expunerea la un factor de stres poate genera multe efecte adverse diferite la un om: boli, formare de tumori, defecte de reproducere, moarte sau alte efecte.
	Sesiuni practice în grupuri		Pglebiopsis gigantea
Ziua IV (prezentări 4.1, 4.2, (se vor deschide la accesarea cifrelor din colonita 2 a tabelului de mai jos))
1.	Evaluarea riscului microbian a microorganismelor	4.1	Evaluarea riscului microbian este utilizat pentru a colecta și analiza informații relevante cu privire la agenții patogeni bazat pe formulare, proprietăți biologice, producție de metaboliți, moduri de acțiune, organisme țintă. Aici sunt prezentate exemple de PPP – Produse de Protecție a Plantelor/biocide utilizate în diminuarea diferitor agenți patogeni. Varietățile de unități analitice în diferite tipuri de microorganism sunt: 1.bacteriile care formează endospori aerobi – Bacillus subtilis tulpina lab/BS03; 2.bacteriile care nu formează spori – Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342; 3.ciuperci micoparazitare – Clonostachys rosea J1446; 4. ciuperci micoparazitare care afectează organismal prin scleroți – Pythium oligandrum M1, ciuperci entomoparazitare – Beauveria bassiana, tulpina IMI 389521, 5.ciupeci saprofite – Phlebiopsis gigantean tulpina VRA 1835, VRA 1984, FOC PG 410.3, 6.actinobacteriile – Streptomuces K1, 6.Virușii – Cydia pomonella granulovirus,
2.	Măsuri de diminuare a riscurilor legate de utilizarea microorganismelor	4.2	Această tematică cuprinde sfaturi despre modul corect de utilizare a microorganismelor. Aici se includ aspecte legate de menținerea strictă a condițiilor de mediu și analiza controlului calității în timpul procesului de fabricație, menținerea nivelurilor de impurități, metaboliți etc. la niveluri acceptabile. Se ia în calcul și consumatorul. Acesta poate fi expus la reziduuri în părți comestibile (agenți patogeni / toxine viabile, metaboliți de îngrijorare). Astfel expunerea poate fi atenuată prin adaptarea instrucțiunilor de utilizare la practicile locale: metoda de aplicare, momentul, doza, intervalele înainte de recoltare, aplicații în depozit. Este foarte important și aspectul orientat spre supravegherea reziduurilor prin intermediul planurilor de monitorizare.

MIHAILOV Irina- doctor în biologie, conferențiar cercetător, virusolog principal

Laboratorul Produse de Origine Vegetală și Produse de Uz Fitosanitar

IP Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor, 14.01.2025 Chișinău, Republica Moldova

Ziua 1

Ziua 2

Ziua 3

Ziua 4

ULTIMELE NOUTĂTI

Aici găsești cele mai recente informații, comunicate de presă, actualizări legislative și anunțuri importante din partea instituțiilor care reglementează și monitorizează domeniile de carantină fitosanitară, protecția plantelor, controlul pesticidelor și al fertilizanților, precum și siguranța produselor de uz nedomestic.